sâmbătă, 1 august 2009

Dragoste NEconditionata

Am ajuns de ceva timp să i iubesc aşa cum sunt şi pentru că sunt şi încerc să mă bucur în fiecare zi de ei: părinţii mei.Am apărut din muultă dragoste şi am fost crescută cu dragoste; deşi mult timp nu am înţeles ce înseamnă dragostea părinţilor pentru un pui.Mi ar plăcea să mi pot iubi copiii măcar jumatate cât mă iubesc ai mei.SACRIFICIU asta inseamnă "meseria de parinte".Practic un mare procent din tine se transformă şi nu mai exişti ca fiinţă tu cu tine ci respiri şi eşti doar ca să i fie bine,doar ca să meargă,ca să râdă,ca să . . . fie bine să deschidă ochii si să MEARGĂ singur BINE în lumea asta-copilul tău.Nu se poate descrie în cuvinte licărirea din ochii lor când mi se întâmplă ceva frumos sau am o realizare sau renunţă EI la ei pentru ca să mi pot trai eu experienţele. E incredibil!Nu există fiinţa care să vrea mai mult bine pt un copil(indiferent de varsta lui) decât părinţii!Au şi defecte desigur şi nu sunt perfecţi însă mă bucur inclusiv de aceste defecte fiindcă altfel nu aş fi cum sunt şi e bine aşa!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu